Passa ai contenuti principali

România trebuie să plătească 1,26 miliarde euro către Uniunea Europeană și Banca Mondială, în 2017

România trebuie să plătească 1,26 miliarde euro către Uniunea Europeană și Banca Mondială, în 2017

România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise AGERPRES de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Din această sumă, 1,15 miliarde euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane euro către Banca Mondială.

În acest an, România a plătit 113 milioane euro către UE și Banca Mondială. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.
În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.
Anul trecut, țara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi și comisioane).
În perioada 2009 — 2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde euro, din care peste 2,396 miliarde euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane euro către Banca Mondială.
România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde euro.
Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA).
"Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă", arată BNR.

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).
"România deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și a Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale", informează BNR.
AGERPRES


Commenti

Post popolari in questo blog

Vântu ZGUDUIE România, înainte de alegeri | A venit momentul, băi generație, să începi pregătirile pentru dărâmarea acestui sistem.

Vântu ZGUDUIE România, înainte de alegeri | A venit momentul, băi generație, să începi pregătirile pentru dărâmarea acestui sistem. Sorin Ovidiu Vântu a criticat din pușcărie, pe  blog-ul  său, mișcările și strategiile folosite de partidele politice înainte de alegeri. Omul de afaceri e dezamăgit de campaniile politicenilor. „După cum s-a văzut până acum în filmul acestor alegeri, nu avem de-a face cu niciun erou pozitiv, clasa politică românească nefiind capabilă să producă nimic în acest sens”, a scris Sorin Ovidiu Vântu, conform  stiripesurse.ro „Domnul Dragnea, după ce a înșirat pe o planșă niște cifre pe care le dădea drept venituri certe, prezenta niște grafice care cuprindeau, asa cum v-am mai spus, scutiri de taxe, de impozite și proiecte fără nicio logică unitară, arătând, cu un aer superior și sastisit, că sursa financiară a întregii bazaconii se află pe planșa de lângă care tocmai venise înapoi la pupitru. Evident că printre toate parasc...

Proiectul de distrugere a României se derulează implacabil,PAS CU PAS

Proiectul de distrugere a României se derulează implacabil , PAS CU PAS PRELIMINARII LA DISPARIŢIA UNEI NAŢIUNI Serial documentar pentru televiziune. Schiţa scenariului.                       SEZONUL I – România şi românii                                                             8 EPISOADE: 1.   Extincţia populaţiei . Emigrare masivă, forţată de slăbirea rapidă şi dramatică a economiei naţionale şi de existenţa unei săracii care plasează România pe locul doi în Europa, cu 40% din totalul populaţiei aflat sub pragul de subzistenţă – numărul românilor plecaţi la muncă în străi­nătate, numai pe parcursul anului 2009, a fost de circa 3.000.000 de persoane, urmaţi apoi anual de alte sute de mii . Exodul creierelor  – medici, ingineri, informaticieni,...

România furată | Dosarele penale și afacerile păguboase de la Complexul Energetic Oltenia

România furată | Dosarele penale și afacerile păguboase de la Complexul Energetic Oltenia 💀 Laurențiu Ciurel: „Ce vedem acuma cu ANRP, cu milioane, 20, 30 de milioane de euro cu retrocedări ar fi un fel de pistol cu apă pentru că aici sumele sunt de ordinul sutelor de milioane sau miliardelor”. Andrei Gerea: „Dosar penal poţi să ai, poţi să ai sesizări. Depinde care este şi natura şi dimensiunea lor În 2009, guvernul Emil Boc anunță înfiinţarea a doi coloși energetici. Răzvan Purdilă, Transelectrica: „Una se chema Electra şi a doua se chema Hidroenergetica, în care era şi apă şi cărbune şi nuclear”. Electrocentralele de la Turceni, Rovinari, Craiova și minele de cărbune din Oltenia urmau să fuzioneze cu centrala nucleară de la Cernavodă. Minele din Valea Jiului se uneau cu Hidroelectrica şi cu elctrocentralele din Deva și București. În septembrie 2011, Guvernul renunță la proiect. Nu pentru multă vreme. Pe 12 octombrie, Executivul decide înființarea Complex...